In Cappadocia am tinut sa vad si dansul dervisilor rotitori. Vazusem, auzisem si citisem despre acestia si vroiam sa vad cu proprii ochi. Bineineles ca vroiam si sa-i fotografiez. Ceea ce am si facut.
Pentru asta am platit 20 de euro de persoana. Spectacolul are loc intr-o sala subterana sapata in tuf vulcanic asa cum ii sta bine oricarui stabiliment din Cappadocia.
Dar mai intai cateva cuvinte despre dervisi. Sufismul face parte din Islam. A aparut in secolul 8 ca o reactie a unor adepti fata de temerea ca religia islamica se indeparteaza de la valoarea sa fundamentala si anume iubirea fata de Dumnezeu.
Numele lor provine de la hainele albe pe care le imbraca si care sunt tesute din lana (suf). Mult mai uman, mai mistic si mai promitator decat credinta islamica clasica, sufismul a cunoscut o raspandire rapida, iar intre secolele 10- 14 sufismul a inceput sa influenteze puternic si artele.
Unul dintre reprezentantii de frunte ai miscarii a fost poetul persan Rumi care a trait in secolul 13 in Konya (Turcia). Aceasta a intemeiat ordinul sufist Mewlawja, in care se cultivau muzica si un dans ritualic practicat de barbati prin invartire cu bratele ridicate de unde si numele de „dervisti rotitori”. Dansul dervisilor rotitori este azi cel mai cunoscut simbol al traditiei sufi, iar Konya este astazi cunoscuta ca fiind „capitala” dervisilor.
Dansul dervisilor se executa in cadrul ceremoniei numita Sema. Este un ritual vechi de 700 de ani care combina recitarea poemelor Mewlawja cu pasaje din Coran acompaniate de muzica traditionala si de dansul dervisilor rotitori in jurul propriei axe.
Pentru adeptii religiei este, in mod evident, mai mult decat un dans. Pentru noi, turistii, a fost o incantare datorita caracterului sau iesit din comun.
Ritualul a fost acompaniat de 4 muzicieni, care cantau la Kemençe (asemanator chitarei, insa ceva mai lung), Ney ( flaut ), Kudüm ( tobe) si un fel de tambal. Mi-a placut asa de mult muzica incat mi-a luat si un CD. Bineinteles la un pret exorbitant, ca pentru turisti.
La intrare in sala de spectacol primesti cate un pliant in care ti se explica ceremonia. Aceasta este impartita in sapte parti distincte avand fiecare o semnificatie aparte:
1. Mai intai este elogiat Profetul Muhammad – care reprezintă dragostea- precum si toti ceilalti profeti dinaintea sa.
2. Apoi intra in scena sunetul tobelor simbolizand ordinea divina a creatiei.
3. Urmeaza un solo de flaut, ce semnifica prima suflare ce a dat viaţă tuturor.
4. Este momentul în care dervişii isi dau jos mantiile, se saluta intre ei, inconjora scena si incep rotirea in acordurile muzicii. Această parte simbolizează salutul dintre sufletele inchise in trupuri.
5. Se execută patru saluturi. La sfârşitul fiecărui salut (marcat printr-o înclinare usoara), fiecare dervis marturiseste unitatea sa cu Dumnezeu.
6. Apoi se recita versete din Coran.
7. Ceremonia se incheie cu o rugaciune pentru odihna sufletelor tuturor profetilor si a credinciosilor. Dupa acest ultim act al ceremoniei, dervisii rotitori parasesc discret scena.
Esti anuntat inca de la inceput ca pe parcursul ceremoniei nu iti este permis sa faci fotografii si ca la final vor urma 3 minute in care vei putea face fotografii.
myselfaround 
E de remarcat si poziția pe care o adoptă dervișii: mâna dreaptă este întinsă cu palma spre cer, (așteaptă binecuvântarea divină), iar capul este aplecat lateral spre brațul drept. Mâna stângă este îndreptată spre pamant pentru a o transmite acestuia binecuvântarea primită
Ce frumos, cand ajung in zona sigur merg si la un spectacol, auzisem de ei, mai vazusem poze, dar nu atat de multe 🙂 Like!
Tocmai am citit „Cele 40 de legi ale iubirii” de Elif Shafak si asa am aflat despre dervisi, sufism si poetul persan Rumi. Ce coincidenta sa vad acum imagini de la un dans al dervisilor. 🙂
Sper ca fotografiile te-au imbiat sa vezi un dans si pe viu pentru ca este o experienta aparte.
Foarte interesant, n-am stiut dar acum stiu!
Intr-adevar, este foarte interesant. Sunt ceva mai putin cunoscuti pe la noi.